Bullying la Questfield International College, un caz care nu poate fi ignorat

În contextul educațional actual, prevenirea și gestionarea bullyingului reprezintă provocări majore pentru instituțiile de învățământ. Un răspuns structurat și documentat este esențial pentru a proteja integritatea psihică a elevilor și pentru a menține un climat sigur și propice dezvoltării armonioase. Cazurile semnalate privind hărțuirea repetată trebuie tratate cu seriozitate, iar instituțiile au responsabilitatea de a implementa măsuri clare, transparente și verificabile.

Bullying la Questfield International College, un caz care nu poate fi ignorat

Investigația realizată de redacție, bazată pe documente, corespondență oficială și relatări ale familiei unui elev, evidențiază o situație de bullying sistematic pe o perioadă de peste opt luni în cadrul Școlii Questfield Pipera. Sesizările repetate privind jigniri zilnice, stigmatizare medicală și presiuni asupra familiei nu au fost urmate de măsuri documentate sau intervenții scrise care să ateste acțiuni concrete din partea conducerii și a cadrelor didactice. Un răspuns verbal atribuit fondatoarei instituției, exprimat în termeni ce pot fi interpretați ca presiune pentru retragerea elevului, completează tabloul unei gestionări insuficiente a situației.

Semnalări de bullying repetat și lipsa măsurilor documentate

Conform materialelor puse la dispoziția redacției, elevul vizat a fost expus zilnic unor comportamente agresive, cum ar fi jigniri directe, umiliri publice și excludere socială, pe durata orelor și a pauzelor. Familia a transmis multiple sesizări scrise către învățătoarea clasei, conducerea administrativă și fondatoarea școlii, solicitând intervenții ferme și clarificări scrise. Totuși, răspunsurile instituției au fost preponderent verbale, neexistând documente care să ateste aplicarea unor măsuri concrete, proceduri oficiale sau monitorizare formală a cazului.

Din corespondența analizată lipsesc procese-verbale, decizii scrise sau planuri de intervenție, ceea ce indică o gestionare informală și neasumată oficial. Această abordare a condus, potrivit familiei, la transferarea responsabilității către aceștia, cu prezentarea situației ca o „dinamică de grup” sau „problemă de adaptare”, minimalizând gravitatea bullyingului.

Stigmatizarea medicală ca formă de umilire în mediul școlar

Un element distinct al cazului îl reprezintă utilizarea repetată a unei etichetări medicale cu scop degradant, folosită în colectivul de elevi nu ca instrument educațional sau de protecție, ci ca mijloc de ridiculizare și marginalizare a copilului. Specialiști consultați de redacție atenționează că astfel de practici depășesc conflictele obișnuite și intră în zona hărțuirii agravate, cu impact profund asupra stimei de sine și dezvoltării psihologice.

Relatările familiei și documentele arată că aceste comportamente au fost cunoscute dar nu sancționate în mod oficial de către școală. Lipsa unor reacții scrise, măsuri de consiliere sau sancțiuni a permis perpetuarea stigmatizării, care a funcționat ca un mecanism de umilire colectivă, generând izolare socială și deteriorarea relației elevului cu mediul educațional.

Rolul cadrelor didactice și al conducerii în normalizarea bullyingului

În cadrul instituției, cadrele didactice au fost martorii comportamentelor agresive repetate, dar intervențiile lor nu au produs efecte stabile. Din documentele puse la dispoziție rezultă că reacțiile au rămas la nivelul discuțiilor informale, fără consemnări oficiale, decizii scrise sau măsuri cuantificabile. Această lipsă de reacție documentată a contribuit la transmiterea unui mesaj de toleranță față de hărțuire în rândul elevilor.

Managementul educațional, conform corespondenței analizate, a fost informat repetat, însă nu au fost identificate proceduri clare, rapoarte interne sau planuri de intervenție care să confirme aplicarea unor măsuri eficiente. Această situație ridică întrebări privind standardele de guvernanță internă și responsabilitatea instituției în asigurarea unui mediu sigur.

Presiuni indirecte pentru retragerea elevului și declarația fondatoarei

Un moment semnificativ în gestionarea cazului este răspunsul verbal atribuit fondatoarei Fabiola Hosu, exprimat într-un dialog direct cu familia, care ar fi inclus afirmația: „îți convine, bine; nu-ți convine, ești liber să pleci”. Potrivit familiei, această poziționare mută discuția de la protecția copilului la considerente economice și contractuale, sugerând o presiune indirectă pentru retragerea elevului.

Școala a fost invitată să ofere un punct de vedere scris pe acest subiect, însă până la momentul publicării nu a fost primit un răspuns oficial. Redacția subliniază că interpretarea acestui mesaj ca presiune aparține familiei și este prezentată ca atare, fără a se formula concluzii privind intențiile fondatoarei.

Confidențialitatea informațiilor și expunerea copilului

Familia a solicitat în mod explicit în scris respectarea confidențialității datelor sensibile legate de situația semnalată, avertizând asupra riscurilor pentru echilibrul emoțional al copilului. Documentele analizate nu conțin răspunsuri oficiale care să confirme măsuri concrete în acest sens. Mai mult, conform unor relatări, informațiile au fost aduse în discuție în mediul clasei, expunând copilul la presiuni suplimentare.

Specialiștii consultați consideră că astfel de practici pot constitui o formă de presiune psihologică instituțională, ceea ce afectează nu doar copilul vizat, ci și climatul educațional general.

Reacția instituțională întârziată și răspunsul formal insuficient

Abia după mai bine de opt luni de la primele sesizări scrise și după implicarea echipei de avocați ai familiei copilului, conducerea Questfield Pipera a răspuns oficial, printr-un document informal de tip Family Meeting Form, fără stabilirea unor responsabilități clare sau termene de implementare. În lipsa unor decizii administrative asumate și a planurilor de intervenție documentate, această reacție este percepută ca minimă și neadecvată pentru gravitatea situației.

Contextul psihologic și concluzii privind impactul bullyingului

Raportul psihologic detaliat, atașat investigației, confirmă consecințe emoționale grave pentru copil, inclusiv anxietate accentuată, retragere socială și pierderea sentimentului de siguranță. Aceste efecte indică o suferință emoțională semnificativă, care poate afecta pe termen lung dezvoltarea elevului.

În lipsa unor măsuri instituționale ferme și transparente, situația de la Școala Questfield Pipera ridică întrebări fundamentale despre capacitatea instituției de a proteja elevii și de a asigura un mediu educațional sigur și responsabil.

Sesizări repetate de bullying și stigmatizare medicală în mediul școlar
Lipsa măsurilor documentate și a răspunsurilor scrise din partea instituției
Presiuni indirecte pentru retragerea copilului
Încălcări ale confidențialității și expunerea elevului
Reacție oficială întârziată și insuficientă
Impact emoțional grav confirmat prin raport psihologic

Aceste aspecte subliniază necesitatea unei reforme instituționale care să asigure trasabilitatea, responsabilitatea și protecția efectivă a elevilor. În acest context, redacția reafirmă importanța transparenței și a intervențiilor documentate pentru prevenirea și combaterea bullyingului în toate formele sale.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro